duminică, 19 iunie 2011

Solstiţiu


Singuri în iubire

Te-aştept în regatul patimilor serii
Şi-n mireasma albă-a cupelor de crin,
Troienind azurul nenuntit al verii.

Amânate doruri vin câte puţin,
În ostrov plutirii prevestind sosirea
Şi-n fântâna nopţii, stelelor rubin.

Te aştept iubite să-mi înalţi zidirea,
În zenitul sacru-al cedrului colin,
Zămislind în lande somnului sfârşirea.

Mă străbat solstiţii. Cântecul divin
Vine cu răcoarea blândă-a mlădierii,
Cu deplinătatea zborului alpin.

Şi în meteoric foşnet al plăcerii,
Sub orbirea albă-a cupelor de crin,
Răstigni-vom stele-n craterul durerii.

Singuri în iubire şi murind puţin!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu